Fragment scris de Nekta. genial, again.
" Nu mă interesează câte femei au fost înaintea mea. Nu obișnuiesc să-mi încarc memoria cu lucruri inutile. În plus, nici nu cred că am suficient spațiu liber pentru a stoca numărul impresionant de dame care ți-au trecut prin așternuturi.
Unele ti-au batut singure la usa, pe altele le-ai ales chiar tu. Ca într-un joc de loterie: numai câteva sunt norocoase. Mai sunt, desigur, si cele care aleargă și azi după tine, cele care mai speră, mai așteaptă încă un telefon din partea ta. Unele cu care te-ai afișat de câteva ori în public și toate celelalte de care nici măcar nu îți mai aduci aminte. Una după alta, au intrat zâmbind, cu un aer triumfător, dar au plecat interzis de triste. Ți-au lăsat puțin deranj și câte o declarație din telenovele. Nimic mai mult. Nici cea mai mică intenție de a le mai suna vreodată.
Ar trebui să îmi fie milă de ele? Ar trebui să le compătimesc? De ce au crezut, oare, că pot fi suficient de femei încât să pășească pe teritoriul tău? Sau, poate ar trebui să reformulez...cum au crezut ele că pot fi suficient de femei încât să râmână pe teritoriul tău? Chiar nu au observat că la tine e un continuu du-te-vino? Nu au văzut că într-o așa aglomerație nu se poate locui?
S-ar ciocni tot timpul de câte o mască nouă. Altă dimineață, alt parfum rămas în dormitor, altă inimă dată peste cap, alt joc adus la ultimul stadiu.
Nu mi-e milă de niciuna din ele, pentru că bărbații ca tine nu sunt pentru oricine. Bărbații ca tine trebuie studiați. În școli. Aș putea oricând să le ofer celorlalte un roman despre tine, dragul meu, însă nu îmi face plăcere să povestesc cărți de mult învățate. Iar dacă damele s-au crezut chiar și pentru o secundă, capabile să te răsfoiască.....înseamnă că încă nu m-au cunoscut pe mine!
Te-am citit din prima dimineață în care mi-ai deschis ușa. Diferența dintre mine și celelalte este că ele pleacă atunci când eu sosesc. Și nu au cheie spre sufletul tău, și nici privilegiul de a-ți studia fiecare gest când pregătești cafeaua. Ele nu beneficiază de săruturi de ”bună dimineața” și nici de jocuri de cuvinte.
Nu au văzut cum ești pe rand, copilul somnoros, adolescentul rebel, bărbatul delicat sau omul responsabil. Rolurile acestea ți le cunosc doar eu.
Mă urmărești peste tot. Când mă claxonează întreaga coloană pe trecerea de pietoni, când răsfoiesc reviste feminine, atunci când călătoresc, ies cu prietenii în cele mai aglomerate locații, când sună telefonul sau când pun capul pe pernă...indiferent de situație ești permanent în mintea mea. Ești genul de bărbat pentru care aș schimba 10 perechi de pantofi și tot atâtea rochii înainte de o întâlnire.
Ești mai bun decât ciocolata, shoppingul, fardul de obraz, cafeaua Starbucks sau săptămâna modei. Mai bun decât gențile Louis Vuitton, micul-dejun in pat, romanele siropoase de dragoste sau cocktailurile pe plajă. Mai bun decât nominalizările la Oscar ale Avatarului.
Iar bărbații ca tine ar trebui să aibă la braț numai femei ca mine.
De aceea, nici nu cred că mă interesează câte dame au fost înaintea mea. Nu obișnuiesc să-mi încarc memoria cu lucruri inutile. Știu doar că valorez mai mult decât toate celelalte la un loc. Și dacă n-o să te grăbești cu răspunsul, cutia mea poștală s-ar putea muta curând în alt oraș."
