marți, aprilie 21, 2020

Poezie

O sa las asta aici....culmea, am descoperit o poezie intr-un episod al unui serial pe care il urmaresc.
Imi place mult. Parca iti da forta...



INVICTUS
de William Ernest Henley
traducere de Leonard Neculae


Trecând de noaptea grea din jurul meu,
Neagră ca iadul, fără de sfârșit,
Îi mulțumesc oricărui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.

În gheara sorții strâns fără cruțare
Nu am dat înapoi și n-am strigat
Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.

Dincolo de blesteme și de lacrimi,
Pe-acest tărâm de umbră subjugat,
În anii plini de-amenințări și patimi
Sunt și voi fi la fel, neînfricat.

Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorții mele sunt stăpânul-
Sunt căpitanul sufletului meu.


credit: https://www.instagram.com/elleanorske/