Se afișează postările cu eticheta fragment. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fragment. Afișați toate postările

joi, februarie 25, 2021

Hygge

 


Ce e pentru tine hygge?

Ce iti aduce o stare de liniste si bunastare?

Nu obisnuiesc sa functionez dupa un model anume, nici dupa reguli si proceduri, nici macar dupa invataturile altora, dar asta e prima mea carte de oameni mari cu poze pe care am primit-o :)) si vorbeste si despre o stare de bine. Nu am citit-o inca, dar o savurez. ma uit la poze, fac notite si o rasfoiesc aproape zilnic.

Si am aflat de zece cuvinte si sintagme unice din intreaga lume, si ma gandeam ce cuvinte unice am avea noi si care sa nu aiba corespondent intr-o alta limba straina.....

  • IKTSUARPOK [Inuita] = sentimentul de anticipare, ca atunci cand te uiti afara, pe geam, sa vezi daca vine cineva.
  • FRIOLERO [Spaniola] = o persoana foarte sensibila la vremea rece
  • CAFUNE [Portugheza braziliana] = trecerea delicata a degetelor prin parul persoanei iubite
  • HANYAUKU [ Rukwangali, Namibia] = sa mergi pe varfuri pe nisipul cald
  • BUSAT [nordul Scandinaviei] = un ren mascul cu un singur testicul foarte mare
  • UTEPILS [Norvegiana] = sa stai afara intr-o zi insorita si sa savurezi o bere
  • TSUNDOKO [Japoneza] = achizitionarea constanta de carti pe care nu le citesti niciodata
  • GATTARA [Italiana] = o batrana care-si dedica viata pisicilor maidaneze
  • SCHILDERWALD [Germana] = o strada cu atat de multe semne de circulatie, incat te ratacesti
  • RIRE DANS SA BARBE [ Franceza] = sa "razi in barba" retinut, in timp ce te gandesti la ceva din trecut.
^_^


*pic from here

*notes from the book

sâmbătă, august 29, 2015

dupa 4 zile


Am gasit asta pe Alexunu


Îți scriu să te-anunț că știu cum te simți, când ți se pare că inima ta bate degeaba și îți e teamă să stai s-o asculți pentru că ea nu te-ar lăsa să te minți și poate nu vrei să te vezi din afară cum rătăcești pe distanța veșnic egală dintre ce ești și ce ți se pare că trebuie să fii, când paralizezi la marginea vieții, un biet spectator la un film cu pretenții din care nu rezonezi cu nimic și totuși rămâi cuminte în sală de parcă nu ai de ales și încă n-ai înțeles că filmul tot tu-l proiectezi și-ți vine să urli la oameni pe stradă că e atâta iubire în tine și nu reușește să iasă afară, că vrei să atingi o ființă umană, că vrei să o vezi și vrei să te vadă, că vrei să trăiești, nu doar să respiri, că nu îndrăznești să te-oprești și să fii cine ești de teamă că lumea întreagă s-ar duce în față și te-ar uita imediat și-acum e momentul în care aș vrea să închei cu ceva minunat, să-ți arăt o ieșire, să-ți dau eu un sens, un răspuns sau iubire, ei bine, nu am nimic să-ți ofer, am vrut doar să-ți spun că știu cum te simți, că suntem mai mulți și în cazul în care nu ne salvăm separat, putem să-ncercăm împreună, sau poate ne ținem o vreme de mână, așa izolați, imperfecți și speriați.

duminică, septembrie 07, 2014

fior

"In acea seara am cunoscut pentru prima oara in familia mea fiara infricosatoare care se ascunde in interiorul omului. Atunci le-am vazut pentru prima oara ochii iesiti din orbite, gaturile lungite de furie si venele umflate. atunci le-am auzit pentru prima oara strigatele inspaimantatoare. fireste, n-a fost ultima oara. am vazut si mai apoi privelisti asemanatoare. pe masura ce cresti, te obisnuiesti. pentru ca obisnuita asta inseamna sa cresti. ori de cate ori vad un om care tipa, plange, striga sau e furios, imi amintesc groaza si incordarea pe care le-am simtit in clipa in care m-am intalnit cu fiara asta. poate de aceea am ramas mereu copil, si vinovat pe de-o parte..."


marți, februarie 25, 2014

e una

E una din zilele în care problemele mă extrag din ordinea firească a lucrurilor și importanța mea ca ființă pe pământ capătă dimensiuni exagerate. În proprii mei ochi, cel puțin. Una din zilele alea în care ești orbit de cât crezi tu că însemni. În care uit fără să vreau că undeva în Bucegi, liniștea cărărilor jepilor nu poate fi tulburată de însemnătatea mea(...) E una din zilele alea în care ești mai puțin crezând că ești mai mult.

miercuri, ianuarie 08, 2014

[UPDATED] bed

Updated:



Forever me :))) :


have a problem with this? then we'll never be in the same bed ;)

sâmbătă, octombrie 12, 2013

aniversare x ani de relatie

Max: "...multi inainte!...daca asta iti doresti..."

luni, august 30, 2010

Q&A

INTREBARE: Se uita prima iubire?


RASPUNS: Nu, niciodata nu o uiti in totalitate.Ti se va prabusi la picioare ca o blana de animal, lipsita de orice fel de rigiditate...Te vei dezbraca de ea in clipa aceea...cand crezi ca iubesti pe altcineva.Totusi, de cate ori vei trece pe acolo, te vei impiedica putin, ca de un obiect inutil, fara valoare, uitat in drum... Dar vei da de ea. Este slabita, transparenta si epuizata dar e acolo.


(Aether)

miercuri, iulie 21, 2010

Approve

 "       Toate fericirile se sprijina pe iluzii. Adevarul nu face altceva decat sfasie valul cu care se imbrobodesc ochii  ce nu vor sa vada realitatea.daca prin imposibil cineva ar inventa ghicirea  gandurilor dupa vointa, oamenii deveniti goi pe dinauntru nu vor mai putea sa traiasca, s-ar macelari unul pe altul, barbat pe femeie, copil pe tata, fiica pe mama. S-ar declansa un carnagiu universal.   "

Scrisoare de dragoste, Mihail Drumes



vineri, iulie 09, 2010

titluledoarcasacaptezeatentia

BOGDAN FICEAC- Tehnici de manipulare


  • "  În piesa vieţii, fiecare dintre noi ar vrea să-şi scrie rolul şi să-şi interpreteze destinul în aşa fel încât să ajungă la un final conform cu propriile sale dorinţe. Dar pentru că suntem fiinţe sociale, monologul nu este o soluţie. Trebuie să ne alegem replicile astfel ca ele să se integreze unui cor anume. Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi să fie disonante sau să nu fie acceptate de ceilalţi actori. De aceea este nevoie de un Regizor care să-şi asume rolul de a pune în acord toate rolurile personale. Supunându-ne lui, ne pierdem autonomia şi ne integrăm sistemului. Cu timpul, nu mai putem spune cât anume din destinul personal l-am scris noi înşine şi cât a fost scris de alţii. Nu mai putem preciza cu exactitate cât din fiinţa noastră ne reprezintă Eul şi cât este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educaţiei, sugestiilor, recomandărilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilalţi. Nu mai ştim unde se termină rolul pe care ni l-am scris noi înşine şi unde începe cel scris de alţii. Nu mai putem spune cine, de ce şi când a scris scenariul care ne comandă ce să gândim, ce să facem, ce să simţim. Iar de multe ori se întâmplă ca vreun Regizor să-şi depăşească simpla condiţie de dispecer abilitat să pună ordine într-un sistem şi începe să se creadă demiurg, să-i socotească pe ceilalţi simpli figuranţi într-o piesă scrisă de el, pentru el, care lor, evident le este străină. În astfel de cazuri, mai devreme sau mai târziu, piesele se transformă în tragedii oribile... "
Cat de adevarat...........
Cum nu ma pricep la descris filme, nici recenzii la carti nu prea stiu sa fac, si mai ales pentru ca nu sunt chiar o cititoare notorie......insa am inceput cartea asta (pe care o gasiti pe scribd, btw) la sugestia unui profesor, si am ramas placut impresionata inca din prefata (cea postata mai sus). Este o carte in legatura cu adevarul, psihologia, realitatea si actualitatea, care mi-a dat inca o data senzatia aia de..nesemnificativitate in fata marilor secrete ale omenirii si in fata incercarilor nelimitate si reusite ale conducatorilor sa ne stapaneasca si sa ne joace pe degete.....mai am pana sa o termin, deci mai multe nu prea as mai avea ce zice decat ca vi-o recomand.

luni, mai 31, 2010

29

" Dreptul nu este o pura teorie, ci este o forta vie. De aceea Justitia tine intr-o mana balanta, cu care cantareste dreptatea si in cealalta mana, sabia, cu care o apara. Sabia fara balanta este forta brutala, iar balanta fara sabie reprezinta neputinta dreptului. Una nu poate exista fara cealalta, si o ordine juridica desavarsita stapaneste numai acolo unde forta, cu care justitia foloseste sabia, este egala cu indemanarea cu care ea manuieste balanta......"    


 < R.v Ihering- Lupta pentru drept


Atat.



miercuri, ianuarie 20, 2010

Sofisticat

Ce-am invatat azi:



Argumentul a fortiori- 2 forme de exprimare:

-a majori ad minus- cine poate mai mult poate si mai putin;
-a minori ad majus- daca legea interzice mai putin, implicit ea interzice si mai mult.


joi, august 20, 2009

Definitiv..

~~ In definitiv, ce e dragostea decat o taina pe care o ascund indragostitii si o poarta in umbra, de frica luminii? Indata ce taina se da pe fata, dragostea vestejeste, isi pierde fragezimea, vraja devin ceva obisnuit, de toate zilele…….


el miedo que - - tiziano ferro

~~ Unele întîmplări mărunte din viaţa noastră, în loc să ni se şteargă din minte îndată după săvîrşirea lor, printr-un inexplica­bil joc al funcţiei perceptive, ne rămîn fixate în memorie, uneori cu o lumină şi o limpezime atît de neaşteptate în ceea ce priveşte detaliile, încît depăşesc adesea evenimentele capitale care ne anga­jează soarta.


~~ Între închipuire şi realitate se ivesc goluri care trebuie um­plute pe loc. Uneori însă se deschide o adevărată prăpastie şi n-ai cum s-o umpli. Atunci fapta rămîne neîmplinită, suspendată în aer. Închipuirea ţese simplist, în linii mari, fără a vedea detaliile care de multe ori sînt mai importante decît principalul.


~~ Daca scoala nu ne invata sa descoperim tara iubirii si sa intretinem nestinsa flacara ei, la ce bun tota invatatura aceea greoaie si uscata?


~~ Dragostea e foamea de femeie unică, şi dacă această femeie se pricepe să nu dea prea mult bărbatului ca să-l sature, ci dimpotrivă îl lasă mereu flămînd, iată secretul lui Polichinelle care ţine iubirea proaspătă.

~~ Marile dureri nu dor la început. Sînt mari pentru că deschid o rană care nu se mai vindecă...


~~Iubirea e nesăţioasă, de un egoism sălbatic, vrea să-i sacri­fici tot fără a-i cere nimic în schimb, mulţumindu-te doar cu ceea ce-ţi oferă. E parcă un făcut să nu ne dăm seama de valoarea unei fiinţe sau a unui lucru decît după ce-l pierdem. Des­părţirea mi-a deschis mintea asupra unui simţămînt de care nu mi-am dat niciodată seama că există cîtă vreme ai fostul soţul meu: că te iubeam.




~~ În orice caz numai dragostea şi creaţia fac viaţa vrednică de a fi trăită şi, totodată, de a fi părăsită fără regret. N-am creat ni­mic care să rămînă generaţiilor viitoare, dar am avut dragostea...


*Invitatia la vals, Mihail Drumes