.................De multe ori e de ajuns un singur cuvant ca sa trezeasca rascoliri si sa intarate dureri amortite. E ingrozitoare uneori aceasta putere a unei singure propozitiuni, in timpul unei convorbiri normale, ca sa porneasca dintr-o data macinarea sufleteasca, asa cum din zecile de combinatii cu 7 litere a unui lacat secret, una singura deschide spre interior.
.................Dragostea-i frumoasa tocmai pentru ca nu poate cunoaste nicio silnicie. E preferinta sincera. Nu poti sa-mi impui sa te iubesc cu sila.
................Trebuie sa se stie ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt.
.................Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rana si se lipeste de ea nu-l poti desface decat cu suferinte de neindurat....dar doua suflete care s-au impletit...au crescut apoi laolalta? Daca admiti ca o casnicie e o asociatie pentru bunul trai in viata e rusinos, fireste, sa protestezi atunci cand e dizolvata. Dar cum sa primesti formula de metafizica vulgara ca iubirea metafizica e o conjugare de entitati abstracte, care cand se desfac se regasesc in aceeasi forma si cantitate ca inainte de contopire.
...........Stiam ca iubirile sunt trecatoare dar imi spuneam ca sfarsiturile trebuie sa fie cinstite, ca intre oameni care, dupa ce su facut o calatorie placuta impreuna, se despart elegant, se saluta cu cordialitate si, la nevoie, cu parere de rau ca totul a durat atat de putin....
...................Am inteles din nou, ca iubirea fizica frumoasa e o profanare. E nevoia amara de a zdrobi, de a razbi intr-o imbratisare, odata cu trupul framantat si sufletul prizonier suav in el, in clipele acelea. Si cu atat mai apriga e voluptatea acestei plangariri, cu atat mai plina de noblete e icoana rasturnata. Cauti, crescand in exasperata, in smintita insurubare, durerile si bucuriile trecute, frumusetea luminoasa a fericirilor traite, palmuiesti devotamente de inger lanced si gingasii induiosatoare, jocuri de inteligenta neasemanate si melancolii zambitoare. E bucuria de a vedea, ravasita, lesinata de voluptate-prin tine- femeia draga, cu sufletul zapacit de aceasta goana continua, si pe urma incremenit in spasm, ca in fata unui miracol...
*Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu