luni, iulie 23, 2012

sâmbătă, iulie 21, 2012

Recenzie, zice'se


Oricat nu mi-as placea sa scriu despre ceva care gasesti scris pe multe alte bloguri, totusi asta e viziunea mea si chiar vreau s-o exprim.
Ultimele pagini le-am parcurs repede si fara sa mai ma miste ceva.vroiam doar sa o termin. Dar nu pentru ca nu mi-ar fi placut. Ci pentru ca poate mi-a placut prea mult si vroiam sa impartasesc aceasta idee.
Desi actiunea se petrece acum mult timp, tipul fetei se regaseste astazi in multe feminine. Este oropsita, neinteleasa (de catre mine), slabadeinger……vesnic isi asteapta stapanul…calaul care ii fringe inima o data si inca o data. Si totusi ea il primeste mereu cu bratele deschise, fara sa poata sa i se opuna vreo secunda. Incerc sa o descriu frumos si cu mila, ca sa nu o numesc proasta, ceea ce si este. Ceea ce si sunt multe in ziua de azi. De parca n-ar fi lumea plina de barbati. Si de parca chiar de n-ar fi, n-ar fi mai bine singura de o mie de ori decat cu o dihanie care iti mananca sufletul cand e in preajma. Si care te lasa mai goala de fiecare data. Si care se intoarce mereu dupa mai mult. Pana cand devii sclava iubirii neimplinite, a rutinei si a cheremului Lui.
Nu vreau sa ma intelegi gresit. Cartea mi-a placut. Doar LOR le urez o viata vesnica si nefericita in continuare, sa-si slujeasca cu bine barbatul si de acum incolo. De fiecare data cand mai poposeste pe acasa. Dupa ce o sa cititi o sa-mi intelegeti intrigarea. Sau poate doar o sa va identificati cu...Eva.
Nu mai auzisem de acest autor (rusine sa-mi fie), nu sunt o impatimita a cartilor. Imi plac doar romanele de dragoste, sau fie doar istorisiri ce au la baza sentimentul acela..zice’se’ pur. Am ramas surprins placuta, si nici acum cand ma uit la carte nu-mi vine a crede ca se cheama Fiul ratacitor. As fi numit-o in mii de alte feluri numai asa nu. Nu-i spune fiu unui roman despre dragoste, si......*multe multe alte cuvinte imi vin in minte dar parca n-as vrea sa ii stric tot farmecul*
Se pare totusi ca personajul „ratacitor” se aseamana cu pilda fiului ratacitor si de aceea e numit asa...logic, metaforic, sa nu credeti ca vorbeam aiureli. Cu toate astea, tot nu-mi place titlul. Si i-as pune un mic notes pe coperta, cu un alt titlu. Poate chiar am sa fac asta.
E o carte interesanta care te face sa nu mai vrei sa o lasi din mana. Desigur, merita toata atentia, pe care eu nu cred ca i-am acordat-o indeajuns. Doar ii sfatuiesc pe altii sa o faca. Recunosc ca deseori citesc printre randuri si sar pasaje descriptive care cred ca m-ar plictisi. Fac cartea sa-mi placa mie. Poate ar fi o durere pentru autor sa stie ca zloatele (nu stiu de ce imi vine sa zic asa. Ma refer desigur la cuvinte) pe care el s-a chinuit sa le insire ca sa se transforme in ceva atat de minunat, sa fie selectate, sa fie sarite, sa nu li se dea nicio insemnatate. Asa cum este pentru alti autori durerea ca istorisirile le sunt citite de copii plictisiti si cu gand-departe, de a doispea’, obligati deci fiind, blestemand incolo si incoace droaia de carte, ca cine l-o’ mai fi pus si pe ala sa scrie atat ca sa aiba ei de invatat?!?!?!
Darrrrr sa revenim la cartulie. Am descoperit in ea niste pasaje frumoase, din nou spre uimirea mea. De fiecare data cand citesc o carte de dragoste ii regasesc noi definitii si parca incerc sa concep eu altele, dar le cred pe toate  sfarsite, pana ce dau de alta si altele si parca ma redescopar.

Ps: cine vrea sa-mi recomande ceva romane de dragoste, primesc cu placere.


·         Vorbele o lovira in partea cea mai neaparata a inimii…
·         -     N-ai dormit?
-          Nu.
-          Ce-ai facut?
-          Te-am iubit.
Ar fi putut spune alte cuvinte: ”Am stat alaturi de tine, speriata, si fericita, luand caldura sangelui tau, fiindca era frig; m-am gandit ca bunul cel mai mare pe care l-as fi putut spera in viata, ar fi fost mic pe langa ceea ce ai fost tu. Mi-am numarat miscarile pieptului, la fiecare respiratie, mi-am numarat bataile inimii si mi-am spus: traiesc, nu fiindca imprejurarile au facut posibila existenta mea, ci pentru ca inima mea sa poata bate langa tine”. Ar fi putut spune cuvinte si mai multe, tot atat de adevarate; spunea, simplu, convingator si definitiv: “Te-am iubit!”
·         Pacla care invaluia alteori crestele de la orizont disparuse; poate asa avea sa dispara si pacla din sufletul ei.
·         Instinctiv, femeile care se predau simt nevoia sa fie duse pe sus, sa piarda legatura cu pamantul care le aminteste masura lor adevarata si le poate trezi.
·         Numai serile erau triste, cat dura crepusculul, de la apusul soarelui, pana se intuneca. Acum stia si le astepta sa treaca, asa cum astepti sa treaca tot ce doare si nu poate sa ramana.
-           n-are temperament, spunea el.
-          Dar eu?
-          Dar eu? Haie, spune! Eu?
-          Tu esti un pui de pantera, cu patruzeci de grade temperatura.
-          Ar mai trebui doua ca sa mor?
-          Nu stiu la ce temperatura mor panterele.
-          Eu mor dupa tine. Indiferent de temperatura.
·         Nimic din ce contura fiinta ei ziua, nu lua cu ea in pat, la culcare. Avea alte vorbe si alte gesturi pentru noapte.
·         Il insoti, cum si-ar fi insotit propriu dric...
·         Numai oamenii buni sunt tristi, de aceea cred ca viata este nedreapta.
·         Primul ceai, prima sarutare, prima intamplare de dragoste, toate sunt la fel: nu poti niciodata sa le simti gustul.
·         Muzica e cea mai grea si mai complexa forma de exprimare, fiindca adauga glasurile naturii si le contopeste cu tot ce-i in sufletul nostru si al celorlalti oameni.
·         Mintim, si ne doare cand aflam ca altii ne mint.
·         Incepura sa-i curga lacrimi, calde, domoale, fara nicio crispare, lacrimile ei, ca din ochii alteia.

(Radu Tudoran - Fiul ratacitor)

miercuri, iulie 11, 2012

Ce nu

Ce nu vom avea noi vreodata prea curand:

miercuri, iulie 04, 2012

In spatele scenei

Deci, ca sa ma mai laud si eu putin, tin sa precizez niste date statistici:



Deci multumesc FANULUI MEU DIN ESTONIA!!!(ca pe ala din Germania il cunosc :D) chiar daca probabil a ajuns din greseala pe acest blog, dar nu conteaza eu tot ii MULTUMESC DE VIZITA !

a si le mai multumesc si celor care intra de pe Iphone pe blogul meu! va dati seama sunt atat de nerabdatori sa vada ce mai scriu, ca nu asteapta sa ajunga la calculator :X
 asa...actualizari generale..

 mai jos putem observa cuvintele pe care anumite persoane le cauta si ajung pe acest blog. dusmania sa traiasca!
 Asa...mai multumesc si site-urilor de referinta (adica mai mult mie), si cu ocazia asta le fac si lor o mica reclama (sper ca tubeviral ala sa nu fie vreun site porno :)) )


Si in final statistici generale....am ajuns la 21de mii :X

yee

duminică, iulie 01, 2012

prost

Trebuie sa va spun despre un film care m-a tinut aseara pana la ora 2 treaza (in ideea in care eu ma pun la 12 la film ca sa adorm, nu ca sa stau sa-l vad cap-coada) si care mi-a starnit repugna si care m-a enervat la culme. Asa. este vorba de Trust (2010). Cine l-a vazut, sa se abtina de la comentarii ca nu ma intereseaza. cine nu l-a vazut, sa nu se uite! cine nu l-a vazut si vrea sa il vada totusi, sa nu citeasca in continuare pentru ca o sa ii stric "surpriza": spoiler alert!!
Deci treaba e in felul urmator: poveste tipica, previzibila. o pustoaica de 14 ani vorbeste cu un necunoscut pe net. bineinteles, deja v-ati dat seama: tipul se da un baiat de 16 ani cand colo avea vreo 40. o vrajeste pe proasta, cand parintii ei pleaca de acasa se duce sa se intalneasca cu el. din nou ati ghicit! ala o duce direct in pat. Copila proasta, aeriana, bineinteles ca isi imagineaza ca tipul o iubeste la disperare.
Cand parintii afla, incepe drama unui tata. Si asta cred ca ar fi trebuit sa fie subiectul principal. dar nuuuuuuuu . accentul cade tot pe proasta de copila, si pe suferinta ei. sa moara in chinuri as zice! pai la cat de proasta e nici nu vrea sa il denunte pe violator, nici nu crede ca e viol, ba chiar inca are impresia ca tipul o iubeste si ca e trist. desigur actrita in sine n-are nicio vina, cu toate ca i-as fi omorat personajul. dar cel care a scris scenariul asta nu stiu ce avea in cap. asa. si tipa se lamureste ca ala a mintit-o abia la sfarsitul filmului cand politistul ii arata poze cu alte 3 fete pe care ala le prostise. wow! si atunci incepe sa strige viol! viol! Masa joaca rolul unei proaste, e total insignifianta.  eu tin cu tatal si cu durerea lui si dorinta de a-l face pe nenorocit sa plateasca. si in locul lui as fi batut-o pe aia pana ii venea mintea la cap.
asa. si am tot stat eu si m-am uitat, total revoltata, sperand ca poate poate cineva o sa-i dea dreptate tatalui, si ca va prinde violatorul. dar ce sa vezi!! ati ghicit din nou! se termina ca un rahat, fara nicio noima. si il afiseaza pe inculpat ca pe un fericit profesor, care are si copil. wow! am observat ca scrie in titlu partea intai, deci urmeaza partea a doua cand va face o noua victima si probabil va fi prins. spectacular! abia o astept. nu pot sa cred ca are nota 7 pe imdb. Pai un film de nota asta in general era bun. Din partea mea nota 2 (1 pentru ca nu pot pune 0, si 1 pentru Clive Owen si personajul lui).

Teribil!