Sunt sigura ca ti-ar placea aici…e o lumina rosie si intima...o atmosfera pasnica...si sunete care iti cutremura tot corpul...
E atata fum in jur ca sigur ai fi in largul tau...doar ca mie toate simturile mi s-au afumat si ochii imi lacrimeaza.... totusi iti pot simti aroma imprejurul meu...e ceva ce am pastrat cu mine...
.. simt ca am fumat cat altii intr-un an...rezist totusi...pentru ca acolo intr-un colt te vad pe tine...savurandu-ti otrava...
Ceea ce candva m-a facut sa te urasc acum e aliata mea pentru ca fumul ce il provoaca iti contureaza chipul...
Am urat-o atat pentru ca tigarea aia, desi atat de mica si de nociva, reusea mereu sa-ti dea ceea ce eu nu am putut niciodata poate....pentru ca otrava aia a fost mereu mai presus de mine...
Am esuat...
De ce nu m-ai lasat sa-ti arat ca pot mai mult?
Nu mai conteaza...
Nici nu mai imi las constiinta sa mi se contrazica cu spiritul...a obosit si ea...mi-a repetat de atatea si atatea ori.....
Nu mai cred in nimic..nici macar in mine...nu mai las sa ma mai influenteze nimic..nici macar pe tine...las totul sa curga...nu mai vreau sa-mi repet ca Nu cand de fapt e Da. E...asa cum e.
mi-am gasit un raspuns...si stiu de ce lucrurile au fost asa...il iau cu mine oriunde sa pot sa fiu pregatita atunci cand cineva imi va cere socoteala...
e adevarul meu!...pe al tau nu mi l-ai zis niciodata..si sincer nu stiu daca macar stii ce inseamna acest cuvant...
chiar si asa te iau cu mine oriunde si ceva inauntrul meu zvacneste la fiecare oglindire, de orice fel, a ceea ce am trait..sau simtit...
hm..si desi ma rod ganduri sunt mandra de felul diferit in care perceptiile mele au luat-o razna...cine ar putea sa inteleaga?!
nu ma plang de un esec in iubire...ma plang pentru ca n-am stiut sa pastrez ceva-ul ala atat de special...
imi asum partea de vina..imi asum tot.
Era o melodie....si de-ar fi sa ne-ntalnim, as vrea de toate sa vorbim, dar nu despre iubire...
I had a plan but that was where it ended...