Neschimbare

Mi-am dat seama ca atunci cand iti propui sa nu mai faci un anumit lucru..tocmai atunci simti o nevoie a naibii de mare sa faci acel ceva..si parca te simti vinovat ca iti incalci propriul cuvant.

De aceea, nu imi mai propun sa NU fac chestii...stiu ca nu imi vor aduce niciun beneficiu dar asta o sa-mi dau seama doar in timp...timp in care o sa continui sa le fac...doar asa din plictis, ner vi, prostie, indignare...

O sa continui sa astept miracole, o sa continui sa cred in povesti...sa am grija din umbra de cei care nu au avut grija de mine, o sa continui sa vars lacrimi pentru cine nu merita, o sa continui sa ma deschid ca o carte oricui vrea sa ma citeasca...o sa continui sa scriu pe acest blog desi unii fac mijto, o sa continui sa am aceleasi gusturi la baietii desi prototipul meu e unul care imi face rau, o sa continui sa fac lucruri despre care lumea ar zice ca niciodata n-as putea sa le fac..o sa continui sa fiu precum vremea de afara cu ploi, furtuni, soare si curcubeu in aceeasi zi, o sa continui sa ma plimb prin locurile care imi readuc mii de amintiri in prezent, o sa continui sa ascult aceleasi melodii triste care au capatat conotatii imense in mintea mea, o sa continui sa spun ’multumesc’ la orice jignire adusa si o sa continui sa jignesc rece pe toti cei care merita..si daca toate acestea imi vor face rau...nu se va compara oricum cu raul facut de o alta persoana din motive si mai stupide...

Si daca o sa fie rau nu o sa ma supar pe mine ci mai degraba o sa dau vina pe altii pentru ca asta e firea omului si pentru ca pana la urma..chiar ar fi adevarat..

Pentru ca personalitatea se dezvolta in preajma celorlalti, iar sentimentele de orice fel, la fel..

PS: nu-mi place cand ploua.

Totally!