They say...bucura-te de copilarie cat mai poti...si nu o lasa sa scape...nu te grabi sa devii matur si nu inceta sa visezi, sa te joci, sa speri, sa te bucuri...copilaria se traieste doar o data...o data si bine. uneori insa nu e deloc vorba de faptul ca tu fugi de ea dara' ca ea fuge de tine....problemele apar prea repede, prea devreme, vin peste noi, ne navalesc...la un moment dat esti pur si simplu obligat sa lasi la o parte copilareala si sa infrunti viata asa cum e...sa te lupti cu probleme de tot genul, sa incetezi sa mai visezi si sa devii ceea ce se cheama realist....e urat...si greu.... ti-o retraiesti deseori prin ochii altora....si din aduceri aminte.... fa-ti timp si pentru putina copilareala for once in a while.... priveste prin ochii unui 'urias' ^_^
If you carry your childhood with you, you never become older.
The childhood shows the man As morning shows the day.
Sweet childish days, that were as long As twenty days are now.
Childhood is a promise that is never kept.
Childhood is the fiery furnace in which we are melted down to essentials and that essential shaped for good.
We could never have loved the earth so well if we had had no childhood in it.
Childhood is that wonderful time of life when all you need to do to lose weight is take a bath.
Old age lives minutes slowly, hours quickly; childhood chews hours and swallows minutes.
When you finally go back to your old hometown, you find it wasn't the old home you missed but your childhood.
Si deci ne preseaza sa facem lucruri pe care nu vrem intodeauna sa le facem….lucruri pe care le amanam..pentru mai tarziu..cand o sa avem dispozitia necesara…
Timpului nu-i pasa…ca tu l-ai uitat sau nu…ca si-a recuperat ce pierduse sau ca ai platit greseala in fata celorlalti…
Timpului nu-I pasa ca te rogi sau blestemi…trece odata cu clipa si se intoarce inapoi doar odata cu moartea…
Timpulnu-ti cere socoteala…doar te obliga sa-ti dai singur socoteala pentru faptele tale…
Timpul te invata
Nu-ti impune…
Timpul NU VINDECA
Tu alegi daca sa-ti tragi trecutul cu sfoara dupa tine la orice pas
Tu alegi daca legi trecutul cu o funie, prezentul cu o ata si viitorul cu un fir de par
Timpul te lasa
Nu te asteapta…
Dar te lasa sa il astepti tu pe el
Timpul e viclean
Timpul nu te vrea
Tu il vrei pe el
Tu il alungi si tu il chemi
Tu il regreti si tu il blestemi
Tu il dai si nu-l primesti
Tu-ti doresti sa il mai vezi....
Toata lumea vorbeste despre el....
De parca el ar conta
E viata ta
Tu traiesti prin tine nu prin timp
Iti place sa te consideri o iluzie a existentei
Insa nu realizezi ca in imaginarul tau unde timpul „este pentru toate”...de fapt tu nu mai existi de mult
Da..
Timp e pentru toate
Tu
TU nu esti pentru timp
O sa dispari intr-o clipita la fel cum intr-o secunda ai fost creat
O sa pleci si nimeni n-o sa-si mai aminteasca de tine...
Timpul nu va fi responsabil cu nimic
Nu el ii va face pe oameni sa te uite si caracterul tau invizibil
El e acolo si sta neclintit
Timpul nu trece
Tu treci
Tu alergi
Tu alegi
..
Roaga-te la timp...
Mai lasa-ma.....doar un pic.......
(am evitat sa atasez o poza cu vrun ceasornic stricat tipic posturilor legate de "timp"..simteam nevoia sa evidentiez asta)
A statement or belief manifestly inconsistent with one's own opinion.
ACADEME, n.
An ancient school where morality and philosophy were taught.
ACADEMY, n.
[from ACADEME] A modern school where football is taught.
APPLAUSE, n.
The echo of a platitude.
APRIL FOOL, n.
The March fool with another month added to his folly.
BRIDE, n.
A woman with a fine prospect of happiness behind her.
BRUTE, n.
See HUSBAND.
CABBAGE, n.
A familiar kitchen-garden vegetable about as large and wise as a man's head.
CAT, n.
A soft, indestructible automaton provided by nature to be kicked when things go wrong in the domestic circle.
This is a dog, This is a cat. This is a frog, This is a rat. Run, dog, mew, cat. Jump, frog, gnaw, rat.
DAMN, v.
A word formerly much used by the Paphlagonians, the meaning of which is lost.
NEPOTISM, n.
Appointing your grandmother to office for the good of the party.
VOTE, n.
The instrument and symbol of a freeman's power to make a fool of himself and a wreck of his country.
WITCH, n.
(1) Any ugly and repulsive old woman, in a wicked league with the devil. (2) A beautiful and attractive young woman, in wickedness a league beyond the devil.
ZIGZAG, v.t.
To move forward uncertainly, from side to side, as one carrying the white man's burden. (From zed, z, and jag, an Icelandic word of unknown meaning.)
IDIOT, n.
A member of a large and powerful tribe whose influence in human affairs has always been dominant and controlling. The Idiot's activity is not confined to any special field of thought or action, but "pervades and regulates the whole." He has the last word in everything; his decision is unappealable. He sets the fashions and opinion of taste, dictates the limitations of speech and circumscribes conduct with a dead-line.
Am invatat ca nu intodeauna cand esti trist o sa vinacinevasa-ti fie alaturi, sa te inveseleasca, sa te mangaie…nu pentru ca n-ar exista acel cineva, dar pentru ca tu nu-l vei lasa sa te vada trist…tocmai pentru ca este ‘cineva-ul’ tau special….
Oricat m-am ferit de ea...tot mi-a trimis-o tipa ....o vad peste tot..e deja prea comuna si banala si in general ma feresc de astfel de lucruri... dar fie, oricum nu citeste mai nimeni...macar tipa ce mi-a trimis-o citeste si deci e frumos sa-i raspund la 'provocare'....
Leapsa:
SUNT foarte diferita de cum ma vezi AS VREA sa am mai multa incredere in mine PASTREZ tot ce primesc cadou....daca nu e comestibil :"> MI-AS FI DORIT sa nu fiu asa complicata NU IMI PLACE sa fiu tratata cu indiferenta MA TEM DE singuratate AUD soaptele de ieri IMI PARE RAU ca am tacut cand trebuia sa vorbesc IMI PLAC cainii NU SUNT fericita DANSEZ la orice chef, petrecere, eveniment daca exista muzica 'dansabila' CANT in somn NICIODATA nu am zburat cu parapanta RAR cred in oameni PLANG CAND PRIVESC suferinta celor apropiati NU IMI PLACE DE MINE PENTRU CA nu am destula incredere in propria persoana SUNT CONFUZA cand vine vorba de planuri de viitor AM NEVOIE DE iubire...multa AR TREBUI sa-mi creez mai multe vicii
Ea e o fata draguta, eleganta-n felul ei. Felul principal pe zi pare plimbatul pe alei ca-i obosita mereu. O vad cum se plange de dureri si nu stau pe gand, ii cedez locul meu, desi, merita mai mult. Si nu-mi multumeste niciodata! Poate-i orgolilu' ala feminin de vina, poate e noaptea, masina ce ne tine ca-n vitrina. Dar imi place, imi place nebuneste sa o privesc de sus cand citeste sau cand se uita fix in ochii lui si el priveste prin ea si ea sensibila se stinge ca o stea. Dar, draga de ea cade cam rar, ca nu toti prosti din viata ei o trateaza murdar. E colorata gentil de haine si parfum discret, machiaj plin de curaj si un ruj rosu incet. Niste pantofi cu toc tare, obositi de plimbare, fuste usor peste genunchi si o geanta mare. Ce ascunde, mi-se pare mie, multe cai necurate de salvare ca o poezie! Sti, uneori sta timida si asculta, muzica multa, piese ce uneori o fac incet sa planga. Nu tre sa imi vobesti stiu cine esti, te vad pe aici de ceva luni si ma tot ocolesti, stai acolo, termina-ti pagina si daca intr-o zi te vei citi sa sti ca-i mana mea draga.
El.
Ce sa zic de el. E genul de baiat putin din toate, pasionat de bani marunti, marunt in randuri sparte. Nu stie pasii, calca pe varfuri orice dimineata si cand dezlipeste ochii realizeaza cate ii lipsesc din viata. E grea muzica poate, cere multe incepe dependenta, ca doar cand fumeaza halucinogen simte diferenta. Si uita, ca sunt palme ce-l iubeau mult de mult, o amintire, dar le simte pe obraji cand il lovesc alte femei sa-si vina-n fire. Isi respira portia de viata-n drum spre casa. Viata, acest traseu scump doare, speranta ca maine ea-l va iubi mai mult moare. Si tace, masina trece printr-o clipa, fier pe fier, scantei din cer si inima bate-n usi sa se deschida. Respira greu, cade-n genunchi, priveste-n jur, intinde mana catre ea si ea da pagina. Indiferenta, nici nu priveste la el, cum tremura si se taraste si e cam asa mereu. Aceeasi poveste-n fiecare seara, acel el disperat si bolnav ce sta sa moara, aceasi ea plina de durere si timp. Acelasi scaun rece in care zac, fara sa zic nimic.
De ce?
Pai daca tu prietene, daca tu ti-ai privi trecutul in fata, nu ti-ar fi frica de ce vezi? Totul dus la extrem intr-un fel de mijloc de transport, spre un fel de casa. Mie-mi venea sa-mi ard degetele cu bricheta, sa ma trezesc, dar cine mai putea sa miste mainile. Cui ii mai pasa ca e un vis? Incertitudine, sentimente, scarbit de ce vedeam. Eram un regizor incompetent pentru doi monstrii sacri ai istoriei mele. Si stiam ca daca ii voi privi ma voi preface-n piatra, da m-am gandit ca poate, cine stie, imi pun astia un piedestal frumos si ma lasa intr-un loc linistit departe de galagie. Sa fiu un boem si trist, suport de porumbei.
