“A te simti singur nu e doar dovada unui gol, ci si o dovada ca inca n-ai pierdut legatura cu lumea. Remarci absenta celorlalti. Uneori, numai prin singuratate suntem solidari”
“Drumul care duce spre noi înşine duce în mod obligatoriu şi spre ceilalţi” “N-ai nevoie de mai mult cat timp te ai pe tine insuti, s-a zis uneori. Am experimentat aceasta idee si nu-i adevarata. Avem nevoie de mai mult. Avem nevoie sa ne marturisim cuiva. Avem nevoie de cineva care sa ne iubeasca si, mai ales, de cineva pe care sa-l iubim. Poate ca marea noastra problema nu e sa fim fericiti, ci sa fim mai putin singuri. Sau poate ca tocmai aceasta e marea problema a fericirii, sa fim mai putin singuri” “A noua poruncă: Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o târfă care nu te învinuieşte că eşti egoist”
“Şi ştiu din ceea ce am trăit eu însumi că uneori singurătatea nu este decât o altă formă de a iubi; şi că în această formă de dragoste se deşteaptă uneori porniri ciudate; pentru că nu putem obţine totul, vrem să nu mai avem nimic; neputând vindeca o rană, vrem s-o facem mortală. Şi poate că Infernul nu e decât cealaltă faţă a Paradisului. Expulzaţi din Paradis, n-avem unde merge decât în Infern, aşa cum aruncaţi de pe culmea unui munte nimerim în prăpastie. Nu există abisuri fără înălţimi”
Ave Maria - Giulio Caccini & Paul Pritchar as fi vrut sa fiu citita de persoane la care am tot facut referire... pentru care mi-am aruncat cuvintele pe paginile astea...sau daca ma citesc macar sa ma lase si pe mine sa stiu asta... nici nu-mi mai vine sa scriu...m-am saturat sa ma plang fara reactii... "da asa e...", "si mie mi se intampla...", "tuturor ni se intampla..", "e trecator..", "stiu cum e.." .. NU nu ti se intampla si tie habar n-ai nu stii cum e si nu o sa treaca.. urasc oameni din motive aparent prostesti si insignifiante dar chiar ii urasc.. si ma urasc pe mine pentru ca ii las pe ei sa ma faca sa ii privesc cu repulsie..
DA..cuvinte dastea mari ce instiga la greata.. . . . nimeni nu mai are reactii... sau le au mereu pe aceleasi.. NU.. doua persoane nu-ti pot provoca in acelasi timp aceleasi stari... componenta e neaparat diferita fie chiar la scala microscopica... m-am plictisit sa ii aud pe altii zbatandu-se in ipocrizia lor neavand curajul sa iasa din carapace si sa-si dea frau liber sentimentelor doar pentru ca "asa nu se cade.."
ii privesc cu ochi goi incruntati de soare si trec mai departe... dau din cap aprobator si mi-e mila de ei... . . sunt mandra de mine dar eforturile nu-mi sunt rasplatite nici macar pe jumatate... la cine sa te bucuri..? nimeni nu-ti mai accepta fericirea suntem oameni nefericiti... si fericirea altuia ne apare ca o povara... ii uram pe cei fericiti...nu stim sa ne bucuram pentru ei sau cu ei... ; ; mi-e dor sa fiu intrebata ce-am patit...ce mai fac...cum o mai duc...ce mai e nou... asa doar din pur interes..fata de persoana mea... si nu sa imi acord o clipa de ragaz si sa ma pot descarca si vorbi doar dupa ce zic insistent "Asculta-ma!"
mi-e dor sa mi se zica "mi-e dor de tine".. nu mi-e dor sa o zic eu...
planez deasupra unora care se tot invart si nu-mi gasesc locul... si nu pentru ca n-ar exista si un loc pentru mine dara' pentru ca......ei or sa continue sa se invarta..cu sau fara mine acolo...iar eu... eu nu vreau sa iau parte la jocul lor disgratios... ' ' ' atat de reci ii simt... si nu inteleg cum unde si de ce am pierdut acele persoane in fata carora am putut sa ma deschid cum nici in oglinda nu am facut-o... de ce s-au indepartat de mine fix atunci cand au realizat ca.... / / /
nu mai am timp.. nu mai e timp pentru trecut... nu mai stiu...... ' ; . /
"cred in valoarea de schimb a iluziilor ele se scarpina in ureche cu piciorul ele functioneaza mereu pe dos iluziile sunt arma cu care impuscam rasul iluziile sunt foarte amuzante la orele de audienta indruga verzi si uscate si nici nu-ti vine sa crezi ochilor cata credinta pun ele in ele insele"
Maimu mi-a trimis linkul de pe care am luat ce e mai jos: aici Total adevarat :|
“Nimic nu e bine corelat în lumea aceasta, nimic nu e armonizat. Gândiţi-vă la cât timp pierdeţi cu oameni cari nu vă înţeleg, câtă afecţiune risipiţi pentru oameni cari nu simt - iar pentru acei foarte puţini, cari vă sunt adevăraţi fraţi, nu găsiţi decât câteva zâmbete, câteva vorbe goale. Tot ce e mai bun în noi îl dăm oamenilor cari n’au ce face cu darurile noastre. Te întâlneşti cu un oarecare, şi lui îi sacrifici timpul tău şi îi deschizi sufletul; iar prietenului tău nu-i dai nimic, sau îi dai resturi. De ce o fi aşa?
Cunosc câţi-va oameni mari din acest veac înconjuraţi de lichele, de tipi oarecare, de vacuităţi. Aproape că am fost gelos pe aceşti fericiţi cari pot avea în fiecare zi ceiace alţii, poate mai buni decât ei, nu pot avea decât un ceas în toată viaţa.
Dar aşa se întâmplă cu fiecare dintre noi, de ce să ne ascundem? Preferăm să “căutăm”, pierzîndu-ne timpul, decât să ţinem în braţe ceiace am înţeles de mult că e vrednic de noi.”
Ei se invata unii pe altii cum sa O trateze cu indiferenta ca sa ii dea o lectie……femeile au asta in sange…cand stiu ca nu mai pot sa ofere nimic…cand nu se mai merita nimic…indiferenta aplicata vine de la sine…si nu ca sa le dea LOR o lectie, ci ca sa le arate ca intr-adevar…s-a dus dracu’ totu’….
Barbatii au nevoie de timp…de analizare…au nevoie sa-si infaptuiasca lista nemarginita de cuvinte….nu pot renunta la cioara de pe gard pe cea din mana….nici nu se pot preface ca n-au vazut-o…trebuie sa gandeasca un plan de strategie pentru a le putea avea pe amandoua…pana se gandesc ei cum sa faca asta insa, cioara de pe gard zboara la prima adiere de vant, iar cea din mana se zbate chiar si cu pretul vietii pentru a scapa din mainile crude ce o tineau…
Ei au nevoie de un motiv pe care il vor intrebuinta la o mie de cauze…
Noi avem nevoie de o cauza ca sa scuzam toate mijloacele folosite…
Tipadela11 ma intreaba ce melodie mi-a incantat inima..sau cam asa ceva...azi sau ieri...e vorba de o melodie care imi place...si care ma incanta, ma bucura, ma face sa visez...-->Eros Ramazzotti with Joe Cocker-That's-all-i-need-to-know De ce am ales-o?.... imbina doua voci extraordinare...pe un sound linistit si magnific...surprinzand niste versuri care...mie cel putin mi-ar place enorm sa-mi fie dedicate.... melodia e mai mult decat o dedicatie sau decat o declaratie...e o poveste....un barbat care se teme sa nu-i fie furata iubirea vietii lui...iubire pentru care exista...se teme ca nu cumva dragostea ei sa prinda aripi pentru altcineva....insa daca asa va fi...el e dispus sa se dea la o parte si sa-i dea frau liber inimii care desi il va rani, stie ca o va face fericita pe Ea........daca insa cineva va incerca sa-i fure motivul existentei lui, se va opune cu toata fiinta lui, si nu va lasa pe nimeni sa stea in calea iubirii lor...cat timp va exista dragoste...va lupta cu orice forte....atat are nevoie sa stie...ca EA..il iubeste.....e de ajuns.
*Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi; Camil Petrescu am fost oarecum putin ingrozita de cartea asta....poate, si mai mult ca sigur, pentru ca am fost obligata sa o citesc, si orice suntem obligati sa facem nu ne place....si inca mai sunt ingrozita pentru ca e o opera din care dau bacu'.....si tot n-am terminat s-o citesc... DAR am descoperit ca e fenomenala....transpune niste ganduri si idei multe prea adevarate..iti transpune sentimente...si cum atinge subiectul 'iubire' mi-a captat total atentia... fragmentul de mai jos m-a facut de prima data sa ma gandesc la "De ce iubim femeile" a lui Cartarescu...doar ca varianta asta mi se pare cu mult mai frumoasa.....
O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie…trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti mai greu, la inceoput sa-ti placa femeia fara de care mai tarziu nu mai poti trai. Iubesti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, iti repeti ca nu e loial sa o jignesti, sa inseli atata incredere. Pe urma te obisnuiesti cu surasul si vocea ei, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat iti trebuieste prezenta ei zilnica.
Inabusi in tine mugurii oricaror alte prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci in functie de nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surasul ei. Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o adevarata nevroza. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma.iti construiesti casa pentru o femeie, cumperi mobila pe care a ales-o ea, iti fixezi deprinderile cum le-a dorit ea. Toate planurile tale de viitor pana la moarte sunt facute pentru doi insi. A plecat de-acasa si esti necontenit ingrijorat sa nu i se intample ceva...te strapunge ca un stilet orice aluzie despre ea si esti nebun de fericire cand, dupa greutatile materiale si umilinte uneori, ai izbutit sa-i faci o surpriza care s-o uimeasca de placere.. ei bine, intr-o zi vine femeia aceasta si-ti spune ca toate acestea trebuie sa inceteze pana maine la ora 11:35 cand pleaca la gara. Femeia crede ca din aceasta simbioza sentimentala, care e iubirea, poate sa-si ia inapoi numai partea pe care a adus-o ea fara sa faca rau restului. Niciun doctor nu are curajul sa desparta corpurile celor nascuti uniti, caci le-ar ucide pe amandoua. Cand e cu adevarat vorba de o iubire mare, daca unul dintre amanti incearca imposibilul, rezultatul e acelasi. Celalalt, barbat sau femeie, se sinucide, dar intai poate ucide. De alminteri asa e si frumos. Trebuie sa se stie ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt.................
